Home » Știință » Coronavirusul poate trăi în corpul uman 37 de zile. Cât timp rezistă COVID-19 în aer şi pe suprafeţe – studiu

Coronavirusul poate trăi în corpul uman 37 de zile. Cât timp rezistă COVID-19 în aer şi pe suprafeţe – studiu

Coronavirusul poate trăi în corpul uman 37 de zile. Cât timp rezistă COVID-19 în aer şi pe suprafeţe – studiu
Publicat: 14.03.2020
Noul coronavirus poate trăi în tractul respirator al unora dintre pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 mai mult de cinci săptămâni, arată un studiu apărut în jurnalul medical Lancet. Unii dintre aceşti pacienţi au primit medicamente antivirale care nu au reuşit, însă, să scurteze durata virusului.

Cei 19 medici care au realizat studiul, publicat în Lancet,  au analizat datele medicale de la 191 de pacienţi din China (135 de la Spitalul Jinyintan şi 56 de la Spitalul Pulmonar Wuhan), inclusiv datele demografice, clinice, de tratament şi de laborator ale 137 de pacienţi cu coronavirus care au fost externaţi şi 54 de pacienţi care au murit în spital.

Ei au descoperit că virusul a fost prezent, în medie, timp de 19 zile în corpurile pacienţilor cu boală severă. În corpul pacienţilor critici virusul a fost prezent, în medie, 24 de zile. În general, la pacienţii care au fost ulterior externaţi virusul a fost prezent timp de circa 20 de zile. În rândul pacienţilor care au decedat, coronavirusul a fost detectabil în tractul respirator până la moarte.

Virusul SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19 a fost prezent în tractul respirator al unui supravieţuitor timp de minim opt zile. În unele cazuri, coronavirusul a persistat până la 37 de zile.

„Acest lucru are implicaţii importante atât pentru luarea deciziilor de izolare a pacientului, cât şi pentru recomandarea cu privire la durata tratamentului antiviral”, au concluzionat autorii studiului.

La nivel mondial, autorităţile din sănătate au recomandat celor care au călătorit în epicentrele coronavirusului sau au intrat în contact cu persoane infectate să se autoizoleze timp 14 zile sau au fost băgaţi în carantină tot pentru două săptămâni. 

Astfel că, în urma actualului studiu, apare întrebarea dacă 14 zile sunt suficiente pentru a preveni răspândirea coronavirusului. 

Doctorul american David Agus a afirmat, pentru CBC, că utilizarea rezultatelor acestui studiu pentru a extrapola cât timp o persoană ar putea fi contagioasă este probabil un pas mult prea departe.

„Acesta este un studiu important pentru a înţelege parcursul medical al pacienţilor care au simptome ale infecţiei cu Covid-19”, a spus el.

David Agus s-a declarat rezervat în folosirea acestor date pentru a stabili perioada în care o persoană poate fi contagioasă. „Aceste informaţii nu au fost încă stabilite definiti”, a afirmat acesta.

Cât rămâne coronavirusul în aer şi pe suprafeţe

Un alt studiu preliminar sugerează că noul coronavirus COVID-19 poate rămâne în aer până la trei ore şi poate trăi pe suprafeţe, precum plastic şi oţel inoxidabil, până la trei zile.

Publicată în medRxiv, cercetarea a fost realizată de o echipă condusă de Vincent Munster, de la National Institutes of Health (Hamilton, SUA), din care au făcut parte şi specialişti de la o serie de universităţi de prestigiu din Statele Unite, precum Princeton University sau University of California.

Studiul a arătat că virusul poate rămâne pe suprafeţe de cupru timp de patru ore, iar pe carton timp de 24 de ore. În schimb, pe cele din oţel inoxidabil şi plastic, virusul SARS-CoV-2 poate rămâne între două şi trei zile. 

„Rezultatele noastre indică faptul că transmiterea prin obiecte şi aerosoli este plauzibilă, deoarece virusul poate rămâne activ în aer pentru mai multe ore şi până la câteva zile pe suprafeţe”, au scris cercetătorii în studiul lor care nu a trecut încă prin procesul de peer-review.

Prin comparaţie, virusul gripal poate trăi doar pe suprafeţe timp de aproximativ 48 de ore.

Deşi acest studiu încă nu a fost validat academic este unul îngrijorător în contextul în care cercetări anterioare arată că o persoană îşi atinge, în medie, de 20 de ori pe oră faţa, putând astfel să se infecteze foarte uşor cu COVID-19. Totodată, plasticul este cel mai folosit material de pe planetă, găsindu-se peste tot, de la ambalajele alimentelor, carcasele telefoanelor şi până la interioarele maşinilor. Astfel că trebuie luate măsuri de protecţie pentru prevenirea îmbolnăvirii cu noul coronavirus.

În prezent, nu există niciun medicament specific pentru a vindeca sau trata COVID-19.

La nivel mondial, peste 5.400 de persoane au murit din cauza COVID-19, iar peste 143.000 s-au infectat cu noul coronavirus.

Vă recomandăm să citiţi şi:

HARTA interactivă a Coronavirusului COVID-19. Grafic LIVE inclusiv din România

Tot ce trebuie să ştii dacă ai luat coronavirus

Ce înseamnă pandemia de coronavirus COVID-19

Adrian Streinu-Cercel, despre coronavirus: ”În Italia este forma mai complicată, L, care este şi în România”

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
De ce uneori zăpada pare albastră?
De ce uneori zăpada pare albastră?
Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice